“Traiesc in Romania si asta imi ocupa tot timpul!”

Am primit ceva ce mi-a placut tare, tare mult pe mail si am decis sa impart cu cei care mai dati pe aici, cei care sterg praful de doua degete adunat pe frumosul blog, cei care nu renunta…

Va acuz! (de ce m-am săturat de România)

de Şerban HUIDU
Luni, 8 Iunie 2009

Am folosit în titlu două sintagme: una este titlul celui mai cunoscut manifest al tuturor timpurilor semnat de Emile Zola, iar cel de-al doilea e mult mai recent, şi a creat panică pe vremea lui Iliescu, când un grup de intelectuali ardeleni, în frunte cu Sabin Gherman, declarau tare şi răspicat că s-au săturat de patria mumă! Am să dezvolt putin, chiar dacă nu mă pot compara nici cu Zola şi nici nu-mi iau câmpii să mă retrag la Monaco, unde să-mi trăiesc liniştit viaţa, îngurgitând o rentă viagera de urmaş de la vreun soţ miliardar!

Mă enervează în tara asta mizeria, mucurile de ţigări aruncate pe geam la stop, rahaţii şi lătrăturile câinilor proprietate personala  sau vagabonzi, blocurile cu apartamente mici şi înghesuite, cu maşini mai scumpe decât apartamentul parcate în faţa lor. Mă copleşeşte mirosul de ghenă din verile fierbinţi, casele care se învârt după soare, dar care au nişte desfundături de străzi în faţă şi ostentaţia cu care potentaţii îşi plimbă maşinile de sute de mii de euro pe străzile fără noimă, dar cu borduri, ale patriei.

Mă exasperează ca nu avem autostrăzi, drumuri, căi ferate, infrastructură în general, dar suntem plini de lucrări şi pasaje inutile, cu care băieţii deştepţi găuresc bugetul. Îmi plesnesc venele în cap când realizez că ne-au minţit ani şi ani, cu realizări măreţe, pruneţe şi mălăieţe, iar în realitate nimic din indolenţa noastră milenară nu s-a schimbat. Ba mai mult, ne mint în continuare cu zâmbetul pe buze: nu e aşa, domnu’ Berceanu, că faceţi 832 de kilometri de autostradă până în 2012? Hai sictir, că ne insulţi inteligenţa!

Mă scoate din minţi că şi-au făcut un renume din şpaga încasată, că suntem o ţară cu corupţie fără corupţi, dar cu spectacol de circ la DNA, cu o justiţie fără scrupule, dar cu un simţ tactil al dracu’ de dezvoltat. Simt că am un Nagasaki în cap când văd un ghiolban înjurând o femeie, pentru simplu motiv că e la volan, sau când băieţii de băieţi sparg în cluburi cu târâturi siliconate milioanele furate de taţii lor cu ajutorul sistemului ticăloşit! La munca, mă luzărilor, nu la tras pe nas praf cumparat, fireste, din milioanele făcute pe mustaţa lu’ ăl bătrân, ori din pădurile exportate de guzganul rozaliu senior!

Îmi vine să urlu când plătesc impozitele ca boul, pentru a primi în schimb spitale infecte, unde în 2009 încă se face hepatită de la transfuzii sangvine şi în care-ţi plăteşti şi simpla aspirină. Tot pentru impozite plătite suntem răsplătiţi cu un învăţămant în care ministrul garantat de un analfabet notoriu interzice sportul, mişcarea şi teoria evoluţie pe motiv că sunt inutile.

Mă uit cu greaţă la emisiunile politice, cu realizatori ciutaci, libidinoşi şi sceleraţi, care pupă în cur patronii tv şi interesele lor fără pic de demnitate şi moralitate. Mi se face rău când văd preşedinţi plângând la comandă sau şefi de partide “suferind” lângă pensionari, din vârful piramidelor de bani pe care uită să-i pună în declaraţiile de avere! Mă sufoc de indignare când un cioban cu 2 clase şi fără nici cea mai elementară noţiune de bun simt roteşte miliardele şi grohăie grobian în fiecare seară la televizor ce “salvator al saivanului” şi ce “buricul pământului” e el! Marş mă la pârnaie de unde ai ieşit, oligofren ce esti, şi pe celălat tribun trimite-l la balamuc, unde-i e locul!

Mă revolt când văd pipiţe întreţinute, pline de ifose, sugând banii miliardarilor de carton sau piţipoance pe post de “noua clasa politică”. Îmi fierbe sangele în vene când impostura atinge cote maxime. Vreţi un exemplu? Veniţi în Bucureşti să vedeţi cum a reuşit chirurgu’ (care are mai nou gânduri să devină preşedinte) să pună tot oraşul pe butuci, cu concursul celorlalţi primari, la fel de “pricepuţi” ca el!

Mă satur de România imediat ce deschid televizorul şi văd defilând în curul gol ciumace şi naomi, sau cum caută lobotomizatul de ogica rămăşiţele Elodiei. De rostogolorile urduroase ale nichitei pe asfalt, în cautarea unei sinucideri nesigure nu mai spun nimic, că şi aşa face domnu’ Dan banu’ grup de pe urma nefericiţilor care încă-l cred “amărâtul” de serviciu şi patronul “televiziunii poporului”. Şeful televiziunii popoului, mă nagâţ de Caracal, asta eşti!

Îmi provoacă repulsie să văd la ştiri cum Esca îi prezintă pe guţa şi adrian piticul minunat încasând bani fără număr pentru tanguirile jalnice. Bani pe care-i strâng cu sacii, şi pe care nu plătesc nici leţcaie de impozit. Că “impozitele e pentru fraieri”, nu pentru “minoritatea discriminată”, supusa stereotipurilor, şi pe care am exportat-o cu succes în toată Europa, de ne spun ăia Gipsyland, nu România!

Toate acestea mă distrug incet, şi VĂ ACUZ PE VOI, cei care sunteţi la fel de oripilati ca şi mine de ceea ce se întâmplă, cei care gândiţi că maine copilul vostru trebuie să se mute în altă ţară pentru o viaţă normală, VĂ ACUZ că intoarceţi capul şi suportaţi cu stoicism toate porcăriile astea care vă omoară câte un pic în fiecare zi. VĂ ACUZ că vă complaceţi în mlaştina asta, din care ştim sigur că nu avem scăpare!

Pentru că vedeţi voi, nimic nu e mai plăcut pentru scârbele descrise mai sus decât nepăsarea şi indiferenţa celor cu bun simţ!

Ce ziceţi? Inventam partidul bunului simţ? Din păcate, mă uit la mine, mă uit la voi şi tare mi-e teamă că nimeni nu o să plătească vreo cotizatie in partidul asta. Trist, dar adevărat. În România asta, eu nu mă mai regăsesc demult, traiesc doar cu speranţa, utopică evident, că vom reusi să facem o ţară paralelă în care lăturile şi ororile care ne distrug să dispară!

Noapte buna, România, oriunde te-ai afla!”

Nu pot sa nu-i dau dreptate in tot ceea ce zice in acest articol/post, ce-o fi el, caci nu ii cunosc sursa, ajungand la mine pe cale de numeroase FW-uri. Si nu ii dau dreptate din vreo dragoste tainuita pentru Carcotas, din contra, el fiind Carcotasul meu mai putin preferat, ci din simpla intelegere si compasiune si poate o oarecare simpatie pentru sentimentele pe care scrierea acestui articol le-a trezit in el.

La fel cum in fiecare seara stau cu Badea pe Antenă si ma enervez progresiv timp de o ora cand aud ce se mai intampla cu banii mei si ai tai si ai prietenilor nostri si ai parintilor nostri si ai parintilor lor si asa mai departe; cand vad cum se duc milioane si milioane pe scene inchiriate de doua ori si lingurite de tort necolaiciuciane; cand simt ca trebuie sa incep sa traiesc in totala necunostinta de cauza pentru propria-mi sanatate mentala.

Oricum, am vazut ca degeaba te revolti in tara asta, te revolti tu cu tine si atat. Oamenii sunt intr-o asa stare constanta de nepasare incat orice demers de a-i trezi la vreo realitate pe care ei poate n-o vad este absolut inutil. Ca si in cazul Kronospan-ului, ca si in cazul cruzimii asupra animalelor, ca si in cazul blestematelor de parcari cu plata din Brasov nu se va intampla nimic. NIMIC, 0 taiat in 4, 0 barat, cum vreti sa-i spuneti. Oricat ma enervez eu si oricat se mai enerveaza unii si altii prin alte colturi ale tarii, niciodata, niciodata nu va rezolva asta nimic.

Imi pare rau de Huidu si imi pare rau de Badea, dar cel mai rau imi pare de mine pentru ca nu mai am timp pentru altceva decat viata in Romania.

Publicat în: on iulie 1, 2009 at 12:11 Comentarii (1)

Niste ipocriti

Traim intr-o tara de cacao. Singurul lucru pe care romanii stiu sa-l faca bine este sa se planga si sa ii planga pe altii.

“Vai mi-a luat valu’ casa”, “vai am pierdut agoniseala de o viata”… Dar cand ai taiat padurea cum a fost? Cand ai carat bustean cu bustean batand calul cu lopata sa se miste mai cu folos?

Cel mai mult imi plac scuzele astea jalnice de emisiuni gen “Dansez pentru tine” sau reportajele gen “Georgel n-are bani nici sa treaca strada”. Diversi prezentatori smulg cate o lacrima de la telespectatori si lasa sa le curga si lor vreo doua incercand sa convinga romanul de rand sa doneze bani nush carui amarat care s-a lasat de scoala ca sa isi intretina mama bolnava.

Stefan Banica nu se lasa mai prejos… vai, ioi, of of… Din sutele de mii de euro pe care le ia Banica ca sa prezinta jenibilitatea sa de emisiune, de ce nu doneaza si el o parte? De ce nu vad nici o stire care zice ca el sau oricare alt saltaret de acolo a donat banii pe care ii primeste pentru diverse aparitii ca sa ajute copilul respectiv? Poate unii au dat ceva ca prea plangeau cu lacrimi de crocodil la auzul stirii ce le anunta duelul.

In rest sunt niste ipocriti. Se dau de ceasul mortii ca vai si cum, dar ei pleaca la casele lor din Baneasa in masinile lor de sute de mii de euro linistiti ca lupta pentru o cauza nobila. Absolut patetic.

Nush care cantaret a investit 1,3 milioane intr-o crama si intr-o vie. De ce nu a donat 300 000 unor oameni care aveau nevoie? Macar din vanitate si tot e bine. Ganditi-va putin… apari la TV, lumea te priveste ca pe un print, e publicitate inainte de toate ca oricum n-a mai auzit nimeni de tine de prea mult timp.

Iubesc tara asta cu pasiune si daruire pentru ca aici m-am nascut si aici imi gasesc radacinile si pentru ca e frumoasa, dar vorba aceea… pacat ca e locuita (Later edit) de asa niste ipocriti !

Romania

Ah, da… Romania. Frumoasa noastra patrie care azi nici macar nu mai incearca sa se stearga de rahat si sa iasa invingatoare.

M-am uitat la emisiunea lui Mircea Badea, un om de care imi place grozav de mult din foarte multe puncte de vedere, dar poate cel mai mult pentru ca se enerveaza la fel ca mine si nu poate sa nu arate asta.

Pentru a stabili background-ul care a dus la acest post sa incepem cu inceputul.

Saptamana trecuta am participat la cursul de Relatii Internationale, curs foarte interesant, dar la care nu ma mai duc niciodata pentru ca m-am enervat atat de tare incat mi-a stricat toata ziua. M-am enervat eu pe mine ca de obicei, dar na…

Profa intreba daca ar trebui sprijinite firmele straine care vor sa intre pe piata. Toata lumea a sarit entuziasmata : “Da, da… cat mai multe!”

Adica in tara asta bagata in rahat pana in gat, noi, tineretul (mandria tarii… ya right) vrem sa dam si mai mult cu economia de pamant (daca mai e posibil). De mancat pate frantuzesc putem, dar daca mancam un pate Ardealul facem icter. Nu putem bea apa Biborteni, cerem Evian, ca na, e fitza. Importam orice porcarie numai ca sa nu trebuiasca sa le cumparam pe ale noastre. Nu mi se pare normal, sincer. Putem foarte bine sprijini economia tarii cat de mult putem si cat mai avem o farama din ea de sprijinit.

Bineinteles ca discutia a degenerat si am ajuns sa ma aud zicand ca ar trebui facut ceva si in privinta tuturor boschetarilor care se imbogatesc din scaunele de parlamentar din banii poporului. Acum toata lumea imi zice “mica comunista”. Nu ma mira… uneori tind sa ma intrec cu gluma cu chestiile astea.

Va puteti imagina ce m-am enervat iarasi, ieri cand ma uitam la stiri si vedeam (aporape la propriu) cum creste coruptia si nesimtirea. Iliescu se pare ca scapa cu obrazul curat dupa povestea cu Dosarul Mineriadei. Frate, cum e posibil asa ceva? E filmat multumindu-le minerilor ca au sarit in ajutorul patriei intr-un moment de rascruce si sunt si aia filmati cum bat femei si copii cu pari de lemn pe strada doar pentru ca le erau in drum. Chiar nu exista farama de rusine in nimeni? Cine ii considera ma pe oameni astia capabili sa ia decizii? Si mai trist e ca se mai bat si cu pumnii in piept de cat de integri sunt ei.

Radu Moraru a pornit o campanie admirabila, dar din pacate atat. A inceput sa arate poporului ce fac “alesii” nostri cu banii nostri. Isi iau bani de chirie desi toti au proprietati in Bucuresti. Frate, din nou, intreb, chiar nu exista gram de rusine in nici unul? Pardon, unul chiar a dat inapoi 800 de milioane. Era bine daca nu-i lua de la bun inceput, dar hei, inveti sa te multumesti si cu putin, asa ca ii zic BRAVO.

Revenind la Badea, pe langa alte stiri pe care le-a redat “ca sa ne radem”, cum ca Nicu Gheara si-a facut cont pe Hi5 sau ca Oana Zavoranu isi face motanul “manechin”, a discutat putin si despre nush ce labe triste de angajati ai unei institutii de stat (evident) al carei nume imi scapa si oricum, ma intereseaza prea putin spre deloc. Acestia, avand in vedere ca au avut ocazia sa isi stabilesca singuri leafa, si-au stabilit-o tata astfel incat nici urmasii urmasiilor lor nu vor duce lipsa de nimic. Unul avea undeva la 14 000 RON, iar celalalt se invartea la suma de 12 000. Din banii nostri! Asta inseamna ca acesti kknari au luat pana acum 140 de milioane de lei vechi si respectiv 120 de milioane pentru nimic. Plus ca si-au bagat prime de Craciun care au valoarea salariului pe doua luni. Cum e posibil asa ceva? N-as condamna pe nimeni daca ar porni o revolta sau ar lua macar o pusca si ar omori vreo 10 d-astia, macar sa dai un exemplu, ca asa nu se mai poate. Da-o naibii. Noi toti muncim ca sa aiba jegosi d-astia masini ultimul racnet? Chiar suntem prostii prostilor? Pe mine ma scoate din sarite situatia asta.

Pe vremuri mama imi zicea ca ar trebui sa ma mai informez si eu in privinta tarii asteia ca e si tara mea, dar jur ca mai bine traiam in necunostinta de cauza. E tragico-trista situatia. Adica, pana cand?

Au trecut 18 ani de la revolutie si ma uit in jur si vad fix zero lucruri bune, zero imbunatari, zero, zero. Nimeni nu poate sa dea cu astia de pamant? Nimeni nu poate face nimic? Chiar trebuie tolerata la nesfarsit situatia asta? Mereu am zis ca n-as pleca din Romania pentru nimic in lume caci sunt prea multe lucruri care ma tin aici, dar nu stiu sincer… poate altundeva nu m-ar mai interesa atat de tare, dar ma doare sufletul cand vad ca nu sunt bani pentru sanatate, nu sunt bani pentru educatie, nu sunt bani pentru nimic, dar pentru masini si covoare persane se gasesc mereu. Cu riscul de a ma repeta… e TRAGICO-TRIST!

Si cum zice Badea: “Traim in Romania si asta ne ocupa tot timpul”. Vreau sa adaug ca tot asta s-ar putea sa ne provoace ulcer unora dintre noi.

Publicat în: on decembrie 6, 2007 at 1:32 Comentarii (3)

4 luni, 3 saptamani si 2 zile

Acum vreo doua saptamani, in lipsa de alta ocupatie, am fost la film. Un film facut de un roman de-al nostru in Romania de azi despre Romania de alta data. “4 luni, 3 saptamani si 2 zile” se numeste acest film si am vaga senzatie ca 99% dintre voi l-au vazut deja.

Candva prin 1987 o tanara studenta ramane insarcinata si este nevoita sa faca avort. Cum avortul nu era posibil cum este azi, aranjeaza cu un barbat sa o ajute.

Acum, nu-s nici critic de film, nici cine stie ce cunoscatoare in domneniu, aceasta este sincera mea parere, buna sau mai putin buna, cum o fi ea:

In primul rand, singurul personaj care mi-a placut a fost Otilia. Hotarata, desteapta, descurcareata, cu picioarele pe pamant. Un om ok, as spune eu.

Gabita pe de alta parte a reusit sa ma scoata in asa fel din sarite incat pe la jumatatea filmului am vrut sa ma ridic si sa plec. Poate ma implic eu prea mult, dar sincer, cum poate sa existe asa o semi-persoana, atat de aiurita si atat de pe alta lume?

Cand credeam ca mai rau nu se poate, apare personajul masculin, respectiv “omul cu avortul” care este fix genul de persoana careia oricati pumni in fata i-ai da, nu ar fi de ajuns. Si acum cand imi amintesc ma enervez.

Un lucru nesteptat si absolut simpatic a fost scurta aparitite a lui Costel (DeKo).

Eu inteleg oarecum aceasta nevoie sadica si melodramatica de a evidentia pe cat de clar posibil vremurile acelea, dar trebuie constientizat un lucru foarte simplu: au trecut 17 ani de la revolutie. Lumea se mai si schimba. M-am saturat de filme din acestea, care arata doar partile nasoale ale tarii noastre si nici macar cea de acum ci cea de atunci. Vai ce rau era, vai ce ne chinuiam, vai, vai, vai! Surpriza, nici acum nu e extraordinar, dar mai da-o si-n plata Domnului de treaba. Mai schimbati placa mai baieti.

M-am saturat de psihologie, lamentare si morala. Vreau sa vad un film romanesc la care sa rad cu lacrimi. Nici nu trebuie sa fie foarte bun. Un film simplu cu 4 tineri care se imbata ca porcii si fac numai tampenii si se intalnesc a doua zi si rad unul pe seama altuia.

Sau un film cu un el si o ea care se indragostesc si ies la cina si se saruta si se plimba prin parc duminica.

Sau pur si simplu un film prost, fara fir epic, fara morala, fara o idee clara, fara oameni foarte frumosi, dar amuzant si interesant.

Chiar nu se poate? Ma intreb… va intreb… chiar nu se poate sa scapam de influentele acestea ceausiste de rahat? A fost, a trecut, let it go for &^%$’s sake!

Publicat în: on octombrie 2, 2007 at 0:14 Comentarii (4)

DA / NU; Referendum; Presedintele Basescu; Pareri

Lucrurile par a se misca in tara. “Par” aici este cu siguranta un termen de o importanta deosebita, alegerea sa fiind deloc aleatorie. Basescu a castigat, sincer la ce ne asteptam? Foarte bine, eu ma bucur. Macar sa dea putin cu ei de pamant acum, ca de facut mare lucru n-o sa faca pentru tara, de asta putem fi siguri. Dar asa stau lucrurile. Trebuie sa mai treaca inca cateva zeci de ani, sa treaca in nefiinta toate fosilele acestea care au crescut sub aripile comunismului pentru ca aceasta tara sa scape intr-adevar de coruptie si prostie.

Pe toate blogurile, lumea scrie, urla, da din coate ca sa iasa in fata, sa isi exprime punctul de vedere in ceea ce priveste tot ce tine de al nostru presedinte ales. Ca e bine, ca e rau, ca uite ce-a facut, uite ce n-a facut, ca a luat telefonul nu stiu carei reporterite care il astepta la iesirea dintr-un supermarket. Si vai, mare stire de senzatie, luase doar un bax de apa si nu doua cum obisnuieste. Mi se pare patetic si penibil, ar trebui inventat un nou cuvant: “patibil”. Acestea sunt stirile de senzatie cu care este hranit poporul roman? Ah nu, stirea era ca i-a luat telefonul. Si daca nu i-l lua, atunci care mai era stirea?

Suntem un popor si o tara a “locurilor comune” (cum ii place cuiva sa spuna). Ne bazam si ne cladim vietile si existentele pe idei ca “numai mie mi se putea intampla” sau vesnica “ca la noi pe nicaierea”. Stam si ne plangem si suspinam de cat de mila ne e de noi. Toate astea imi provoaca nici mai mult nici mai putin decat scarba si dezgust. In general, in momentul in care constati ca ceva nu iti mai convine, ideea e sa te ridici in picioare si sa ii convingi si pe altii ca nu e ok si sa faci ceva. Dar nu vrem sa consumam prea multa energie pentru asta, nu?

E mult mai usor sa le dam dreptate celor care deja au formulat niste fraze care par a avea o oarecare logica decat sa venim cu propriile noastre ganduri si pareri. Asa ca “HUO BASESCU”. Atata timp cat buna parte din cei care au considerat necesara exercitarea dreptului constitutional de a vota, au considerat la fel de necesar sa voteze “NU”, asta a fost si asta e, nu e alta, asta e. L-am ales si ales ramane. Si daca sunteti atat de socati de cat de “actor” e si de cum fraiereste poporul si ca a zis nu stiu ce tampenie pe tema “poporul sunt eu”, faceti ceva in privinta asta, dar nu va mai plangeti la pereti surzi si cortine trase.

Gata, m-am plictisit si nu-mi place lupta cu morile de vant, dar de la unii ma asteptam la mai mult… atata tot.

Raman multe de spus…

N-a gresit cu nimic

Azi, la stirile ProTV, mare stire, mare, Basescu, al nostru presedinte suspendat, l-a numit pe Darius Groza “puiutz de comunist” atunci cand acesta l-a intrebat cum se poate ca el, domnul Basescu sa minta un popor intreg, popor pe care il indeamna sa voteze NU la referendum. Se pare ca Base nu a fost prea incantat de intrebare si a raspuns cum stie el mai bine : a aruncat niste cuvinte nasoale si a tras un ras caracteristic. Povestea trebuie neaparat s-o cititi direct de la sursa si evident sa vedeti clipul.

Eu il felicit din inima ca a avut tupeul de a face treaba asta si ca de la alegator la alegator ii multumesc ca ne-a aratat aceasta fata a domnului Traian Basescu.

Iar ca de la alt alegator la ales : eroare, eroare, dar privind la rece ai zis, ai zis! Si cand zici, frumos e sa faci. Cu atat mai mult atunci cand ai zis in fata intregii tari.

In fine, parerile sunt impartite si sincer va zic, chiar daca voi fi in Brasov in sambata cu pricina si ma voi nimeri in apropierea centrului de votare, cu siguranta voi sta mult pe ganduri incercand sa-mi raspund la intrebari ca “Sa votez? Si daca votez, cum votez? Si oricum, cat poate sa conteze votul meu? Sa votez iar cu inima stransa?”

Astept pareri si sugestii pe adresa redactiei…

Cosmar

Am primit asta pe mail. Am ras putin sincer, dar cu o oarecare frica de “daca ar fi asa?” 

Cosmar care poate fi adevarat (prin vointa unei parti a poporului – partea de jos).

Decembrie 2009. Becali il invinge in turul doi pe Traian Basescu, fiind ajutat de mai vechiul sau inamic Corneliu Vadim Tudor, care isi va sfatui alegatorii sa voteze PNG-ul. Drept rasplata, acesta va fi nominalizat pentru functia de prim-ministru, iar majoritatea PNG-PRM din Parlament il va investi in functie. Pentru prima data in istoria moderna a Romaniei UDMR nu va mai fi la guvernare.

Ianuarie 2010. Proiectul noii Constitutii trece de Parlament si urmeaza sa fie organizat un referendum. Printre modificarile esentiale : sunt interzise toate religiile cu exceptia celei ortodoxe (inclusiv ateismul); este reintrodusa pedeapsa cu moartea; ungurii si tiganii (exceptand o parte a Ferentariului formata din sustinatori ai lui Becali, care in urma cu mai bine de 3 ani l-au ajutat pe acesta sa castige un important capital de imagine) sunt declarati persona non-grata pe teritoriul Romaniei (acestora le va fi retrasa automat cetatenia romana in momentul intrarii in vigoare a Constitutiei); vulturul de pe stema Romaniei este inlocuit cu o oaie; noul drapel este rosu si albastru cu o cruce in mijloc; libertatea de exprimare este strict limitata etc.

Februarie 2010. Steaua joaca primul meci din primavara europeana pe Stadionul Ghencea, meciul fiind transmis pe ecrane uriase in toata tara , in comentariul lui Dan Diaconescu.

Martie 2010. Steaua este eliminata din cupele europene, in timp ce Dinamo si Rapid merg mai departe. Copos este arestat si condamnat la moarte. Borcea este mazilit in Pakistan , acolo unde va muta cu el echipa Dinamo. Se inregistreaza o premiera absoluta: o echipa din Pakistan in cupele europene.

Aprilie 2010. Constitutia este votata de 99 % dintre cei care s-au prezentat la urne. Observatorii straini se alarmeaza si presa internationala acuza ilegalitatea scrutinului din Romania. Becali apare triumfator pe Maybach in Piata Universitatii. Pipera devine sectorul 7 al Bucurestiului.

Mai 2010. Internetul (“unealta diavolului”) este interzis. Milioane de calculatoare sunt arse pe rug. Uniunea Europeana publica un raport defavorabil referitor la trecerea Romaniei la moneda euro. Becali declara ca nu da un ban pe Uniunea Europeana.

Iunie 2010. Steaua sarbatoreste cucerirea unui nou titlu de campioana. Golgeterul Nicolita (43 de goluri, toate din penalty) primeste Gheata de Aur a Europei. Corneliu Vadim Tudor, aflat intr-o vizita oficiala la Bruxelles, este retinut si internat intr-un sanatoriu.

Iulie 2010. Meme Stoica este noul prim-ministru. Ultimii intelectuali parasesc tara.

August 2010. Pentru prima data in istorie, Uniunea Europeana renunta la o tara membra.

Publicat în: on aprilie 27, 2007 at 13:36 Scrieti un comentariu

I-as impusca pe toti

Hai cu referendumul! Sunt de acord cu :

Cristian Boureanu:”PLD-de partea actualului si viitorului presedinte”

Vicepresedintele PLD a declarat ca initiativa de suspendare din functie a sefului statului reprezinta „o lovitura de stat deghizata de mantuiala sub masca democratiei”.

“Ne aflam intr-un moment trist, pe care nu ma asteptam sa-l traiesc dupa 17 ani de democratie. In mod sigur nu dupa alegerile din 2004. Astazi nu asistam la o dezbatere pe teme politice sau constitutionale. Suntem martori – si unii dintre dumneavoastra participanti – la o lovitura de stat deghizata de mantuiala sub masca democratiei”, a spus Cristian Boureanu.

Deputatul PLD a aratat ca este vorba despre “o razbunare a catorva oameni, tulburati de la aranjamentele lor, impotriva celui care le-a stricat sistematic jocurile”, iar „in aceasta turbulenta sunt antrenate si compromise partidele, institutiile statului si procesul de reforma in Romania. Probabil pagube colaterale pentru PNL, PSD, PC si PRM”.

„Le atrag atentia colegilor liberali ca nu avem nevoie de un presedinte pentru linistea noastra, asa cum cerea PSD prin anii ‘90, ci de un presedinte jucator pentru linistea romanilor”, a aratat Boureanu.

 „Milioanele de voturi cu care Basescu a fost desemnat presedinte sunt mai importante decat cele doua sute de voturi targuite ca la piata si traficate pe la colturile Parlamentului ca sa iasa numarul necesar pentru suspendare”, a declarat deputatul PLD.
 
„Nu este corect sa ne ascundem in spatele votului de constiinta ca sa nu spunem cum votam la suspendarea lui Basescu. A lasa o decizie de un asemenea impact la latitudinea fiecaruia si ce-o iesi o iesi, este ca si cum ai guverna tara dand cu banul”, a afirmat acesta.

„Probabil ca in ochii UE aratam ca o clasa care, in ziua inspectiei, l-a trimis acasa cu bilet de voie pe corigentul clasei, pentru ca acum sa se vada ca tot acesta face de fapt ordine in scoala. Tare ma tem ca, dupa ce am trecut inspectia, riscam sa ratam examenele finale”, a mai declarat Cristian Boureanu.

„Daca in final coalitia antiprezidentiala il va suspenda pe Traian Basescu, PLD este pregatit sa intre in campanie electorala de partea actualului si viitorului presedinte al Romaniei. Va asteptam si pe dumneavoastra in campanie, domnule Tariceanu si domnule Geoana! Verdictul final nu se da azi, aici. Ne vedem la urne, daca aveti curajul!”, a aratat in incheiere Cristian Boureanu.

Publicat în: on aprilie 19, 2007 at 14:36 Comentarii (1)

“Romania e in genunchi in noroi si din rani ii curge puroi” Cedry2k

Pe vremea dictaturii  era foarte greu sa te iei de ceea ce era, pentru ca oricum asta nu ar fi schimbat nimic. Atunci stiai sa zambesti la comanda si sa te bucuri ca il ai pe Ceausescu.

Acum, nimeni nu te mai obliga sa zambesti, sa te bucuri si toti considera ca au dreptul sa isi dea cu parerea. Ce bine! Din pacate, libertatea asta pentru care au iesit in strada si au murit atatia a adus prea multe privilegii unui grup restrans de oameni. In loc sa se imparta in mod egal si sa fie menajati si ingrijiti cei care au nevoie, cei care oricum aveau s-au ales cu si mai mult si cei care nu aveau deloc s-au ales cu un mare 0 taiat in patru. Asta ii imbogateste pe nenorocitii care dorm in scaunele lor de mii de euro in Parlament si asta ii face pe batrani sa astepte cu sufletul la gura ziua mortii, aceiasi batrani care stau zile intregi la -15 grade la coada pentru vreun medicament menit ca macar intr-o oarecare masura sa le usureze batranetea. Dar cu statul la coada sunt obisnuiti doar, ca asta fac dintotdeauna. Si in fond, de ce sa le dau eu lor cand pot sa fur si mai mult pentru mine si sa plec impreuna cu familia si toti prietenii mei in vacanta in Maldive? Lasa-i sa moara ca si asa nu fac decat sa incurce.

A zis bine cel care a zis ca Romaniei ii trebuie 4 ani de dictatura, apoi 4 ani de democratie, apoi alti 4 de dictatura si tot asa. Sau mai bine, trebuie scosi la pensie toti cei care depasesc vasta de 30 de ani de prin toate institutiile care impreuna alcatuiesc conducerea tarii asteia.

Lumea zice ca generatia noastra  are o sansa sa schimbe mersul lucrurilor. Nu stiu sincer daca e asa. Oricat de mult am vrea sa schimbam lucurile in bine, ne este indusa ideea ca banii conduc lumea. Si atunci, nu ma mira absolut deloc faptul ca suntem in stare de mai orice ca sa facem cat mai multi bani ca sa traim cat mai bine. Luare de mita, delapidare de fonduri, fals si uz de fals, spalare de bani, cate si mai cate… Rezultat : Lamborghini, iubita fotomodel, prieteni gelosi, un bloc in Pipera, 10 servitori, un zambet care iti acopera toata fata. Eh, poate pentru o perioada mai scurta de timp, in functie de persoanele pe care le cunosti si pozitiile lor, dar macar ai la ce te gandi in timpul procesului.

Nu ma interesez prea mult de mersul lucrurilor in tara, nu imi place sa ma lupt cu morile de vant, dar involuntar vad, aud si inteleg si trag concluzii si nu-mi place, nu-mi place deloc. Imi vine sa strig “pana cand?”, dar un singur glas nu incepe o revolutie…

“Hai! Sa-ncepem razboi ca-n ‘39! De ce stai? Tu nu vezi ce ne fac ei noua?” Cedry2k

Publicat în: on aprilie 15, 2007 at 19:28 Scrieti un comentariu